Saturday, 4 July 2009

Agricultura No Meio Ambiente

Wainhira Timor Leste hamrik, iha nanis ona problema meio ambiente nian nebe mosu iha mundu no sai ema hotu-hotu nia prekupasaun. Pior liu tan problema ne’e halo ema barak paniku no moris iha frustasaun nia laran no sai ameasa piskologia ba nasaun kiik sira inklui mos Timor Leste, amesa piskologia tamba iha evidensia sensia hatete katak rai manas (temperature sae) afeta zelu iha Antartica no Artic naben lalais rezulta ba tasi sae, no ida ne’e afeta ba ema sira nebe moris iha tasi ibun no halo nasaun sira nebe iha ilha kiik sira sei mout. Ida ne’e realidade nebe agora mundu tomak hasoru.

Maibe, antes ita koalia konaba kestaun ne’e (rai manas) ita hare uluk problema simples nebe akuntese iha ita nai rai laran no kontribui duni ba problema nebe boot iha mundu ne’e. Oinsa maka ita hare kestaun husi ita nia nasaun nia prespektiva. Atu bele involve an iha kazu global ne’e, ita tenki hare no resolve uluk problema sira iha nasaun laran, liu-liu oinsa maka ita nia politika (inklui sufisiente no apropiadu regulamentus) meio ambiente atu resolve ita nia problema domestiku. Iha parte seluk, kestaun hanesan pobreza, edukasun, saude, infrastrutura no seluk – seluk tan sai problema nebe importante liu atu ita hadia lalais.

Maibe perguntas maka ne’e, wainhira maka ita aplika kestaun meio ambiente nian? Atu bele responde ida ne’e, depende ba ita nia kapasidade, ita nia politika meio ambiente, no ema hotu-hotu nia konsensia katak meio ambiente mos importante no presiza hadia lalais. Tamba iha situasaun global agora ne’e, hakarak ka lakohi ita tenki hasoru no hamrik hadia ita nia meio ambiente, se lae wainhira sektores seluk dezenvolve tiha ona, susar ba ita atu fila hadia. Sei dificil liutan wainhira kustu nebe uza hodi hadia meio ambiente no lori tempu naruk.

Atu bele kumesa dezenvolve, ita mos presiza sistema ida, detailhu estudus, hodi bele suporta sustantevel dezenvolvimento. nebe signifika katak, saida deit maka ita halao no uza tenki hare husi aspektu oi-oin (ambiente, biodiversidade, economico no natural estetika) hodi bele fo benefisiu ba aspektu sira ne’e hotu sein iha redusaun ba rekursus nebe ita uza no bele sustatenta mos nesesidade gerasaun aban bai rua nian (la inclui rekursu minerais). Ida ne’e konseitu geral nebe kuandu spesifiku liu, aplika ba setore hotu-hotu inclui setor agricultura.
Iha Timor Leste, faktores sira nebe afeta meio ambiente husi atividade agricultura maka hanesan:

Ida, frequensia loke tos foun. ida ne’e akontese tamba agrikultor sira la iha kuineshementu nebe suficiente. Iha ne’e dala barak sira hili tos fatin foun la tuir padraun tos nian, hanesan tos loke foun nebe oras ne’e dadauk iha Carimbala (ezemplu deit), parte distritu Liquiςa. Iha ne’e ita bele hatete katak produsaun mai husi tos ne’e iha tinan premeiru bele diak maibe ikus fali fatin ne’e labele ona fo produsaun ida ke diak. Kazu hanesan ne’e akuntese iha fatin barak iha Timor Leste. Impaktu negative maka rai sai la forsa kuandu udan tau bebeik sei akuntese rai halai resulta ba estrada iha fatin ne’e bele kotu.

Rua, sunu rai. Iha Timor Leste, buat ida commun tamba iha tempu bai loron ita hare ema sunu rai, akuntese iha fatin barak. Iha Dili ita bele hare iha rai lolon sira iha Dili nia leten neba. Rezultadu husi atividade ne’e maka plantasaun barak mate no sai estragus. Rezultadu seluk husi aktividade ne’e maka estaraga habitat ba animal sira (manu fuik, manu kiik, invertebrates no sst) nebe hamutuk forma ekosistem ida. Inundasaun iha tempu udan, produs barak carbon monoxide afeta rai manas, no redus capasidade rai nian hodi forma be’e.

Tolu, husik animal, ne’e dala barak estraga ecologia, mayoria agricultor sira husik sira nia animal, tamba agricultor sira falta kuineshementu konaba oinsa dezenvolve agricultura sai komersiu no mantein natural ecologia, no mos kuineshementu konaba oinsa husik animal afeta ba ecologia.

Hat, falta kuineshementu, sistema agricultura iha Timor Leste sei bazea ba substensial agricultura. Tamba ne’e, presiza forma rekursu humanus agricultura nebe forte no presiza assistensia makas hodi hasa’e produsaun, inclui mos centru investigasaun nasional ida. Para hare mos kestaun aktual no bele fasilita transforma informasaun ba publiku liu-liu agrikultor sira.

Lima, falta lei no regulamentu, parte ida nebe ita bele hare iha Timor Leste katak lei no regulamentu seidauk suficiente no ema nebe atu halo’o funsaun ne’e sei falta.

Nen, seidauk funsiona relevante funsaun publika nebe bele halo monitorizaun konaba apalikasaun lei no regulamentus iha sosiadade nia let. Karik lei regulamentus disponivel, hanesan se maka atu halo’o monitorizasaun, guvernu central ka authoridade lokal sira.
Kestaun sira iha leten sei bele redus no rezulta ba hadia’a qualidade ambiental kuanndu, oragaun kompetente no sidadaun hotu – hotu bele iha neon katak problema ambiental mos sai hanesan problema importante ba ita nia nasaun. Iha lia fuan seluk bele hatete katak, investementu iha meio ambiente bele hahu dadauk hamutuk ho problema sira seluk iha nasaun nia laran hodi aban bairua lalika investe dala rua ba problema nebe hanesan.

Kualidade ambiente nebe diak mos ajuda aselera dezenvolvimentu iha parte turismo nian tamba nia fo benifisiu boot ba nasaun, pontu ida ne'e hanesan intrumentu positivu ba turismo tamba natural estetika nebe esiste, mai husi kualidade ambiental nebe diak.